de ziua ta
O chestie pe care n-o înţeleg, şi acu’ mă bântuie aşa, este treaba cu “bomboane de ziua ta”. Şi-acum mă doare capu’ atunci când mă gândesc la obiceiul ăla stupid înţepenit încă din şcoala generală cu împărţirea bomboanelor la aniversare. Venea ziua ta, te prezentai regulamentar la şcoală cu 2-3 cutii de bomboane în funcţie de conformaţia cutiilor pe care le produsesei cu banii de la părinţi, şi la prima oră te înfiinţai să-l serveşti pe profesorul sau profesoara de la prima oră de curs, şi după aia pe toţi colegii din clasă. “La mulţi ani” plictisiţi, na bomboana ia bomboana, cântat cu toată clasa, blabla. Ora următoare, se repetă ritualul cu alt prof sau profă, şi tot aşa la fiecare din ziua respectivă. Colegii nu mai primesc, că le-a ajuns bomboana de la prima oră. Mi-aduc aminte că o colegă, în exces de dărnicie, a venit la şcoală cu vreo 2 cartoane de ouă cu surprize Kinder.
Care e treaba cu aniversarea asta forţată ? e absolut clar că mă doare fix în cotul meu titaniumizat despre ce crede plutonul de ciumpalaci pe care-l servesc io cu bomboane. Ştiu că urările sunt din politeţe, şi nu sincere. Ştiu că de asemenea, îmi păsa fix zero despre cântatul ăla patriotic în grup, că nu consideram a-mi fi prieten întreg grupul. Ăia care mi-s mie prieteni adevăraţi, îi aveam seara la bere pe terasă lângă mine, şi sigur nu erau 30 la număr. La fel ca şi saitul ăla de ţinut minte aniversările: bă nene, dacă îmi pasă suficient de mult încât să îţi zic “la mulţi ani” de ziua ta, fii sigur că ştiu deja când împlineşti tu anul.
Ipocrizii perpetuate de-a-mpulea. Anul ăsta nu cumpăr nici o bomboană. Cine vrea, bere!




pe 6 mai 2009 la 00:23
· Permalink
Ceva apropouri subtile, musiu?
Eu vreau bereeeee!!!! Primesc ?
pe 6 mai 2009 la 07:36
· Permalink
Hai, că-i tare aia cu saitu’ de aniversări, he-he! Subscriu la bere! Neagră, da? Da’, acu’, fie vorba-ntre noi, cât mai trebe să aştept?
pe 6 mai 2009 la 10:26
· Permalink
Eu nu umblu cu subtilități, e pe față!
Neliniștitule, ce să aștepți bre ? poate să fie orice bere, atâta timp cât e neagră și Guinness, ca să-l parafrazez pe dl. Ford.
pe 6 mai 2009 la 11:02
· Permalink
Nu e, nene, ipocrizii. E tradiţii. De căcat.
Alta la fel de “tare” e aia cu căratul buchetelor de flori pentru “doamna” =))
pe 6 mai 2009 la 12:09
· Permalink
P.S. Pt. a înlătura dubiile: “doamna” din comentariul de mai sus este “to’arăşa educatoare/ învăţătoare/ profesoară”
pe 6 mai 2009 la 12:20
· Permalink
Asa, asa !
pe 6 mai 2009 la 14:43
· Permalink
Eu propun un buchet de bere. Mie, evident. Deci îmi propun un buchet de bere.
pe 6 mai 2009 la 16:35
· Permalink
Am facut fifty fifty un buchet de bere cu un coleg anul trecut. Inainte de asta, credeam ca am antrenament…
Bomboanele se dau ca sa primesti si tu dupa aia. Dai o cutie azi si o primesti inapoi pe durata anului. Si sa ii obligi pe ceialalti sa cotizeze la cadou.
pe 6 mai 2009 la 19:53
· Permalink
Adevărul e că şi anul trecut am avut tort dintr-un six-pack de Carlsberg, ornat cu lumânări de terasă (cred), şi a fost foarte foarte frumos
pe 6 mai 2009 la 22:26
· Permalink
Doamne, ce mi-am luat la usa !
…bine, fie! ..Anul asta o sa primesti un tort Danska….ornat cu TNT !
pe 7 mai 2009 la 00:44
· Permalink
Exact, cadoul ala de anul trecut a fost exquisit, n-are ce sa se compare cu el
. Iar partea a doua a fost chiar…tematica.
, de-astea am remindere. N-am capul asa mare incat sa tin minte tot….
Insa este rau cu site-urile alea de tinut minte – ocupat fiind cu propriile “evenimente” din viata, din pacate se mai intampla sa uiti exact de cine nu ai vrea si apoi iti vine sa te iei la palme.
Da, poate unor desavarsiti nu li se intampla, eu insa mi-s mai putin desavarsita
pe 10 mai 2009 la 23:05
· Permalink
La multi ani, iubitul meu !!:*
pe 11 mai 2009 la 14:17
· Permalink
LMA! si p’aici.
pe 13 mai 2009 la 11:14
· Permalink
Deci mulțumesc