Daca stai mai bine sa te gandesti, ar trebui ca tuturor sa le fie frica de Google. Publicitatea si advertiserii deja sunt in fibrilatii cand vine vorba gasirii unor noi metode prin care sa-si transmita mesajul beti Coca-Cola! catre audienta, iar cine va nascoci un nou (si eficient) canal de livrare, va deveni rege (pentru mai mult de-o zi).
Treceam intr-o zi pe la Romana, noaptea tarziu, si-mi apare pe telefon intrebarea daca nu vreau un mesaj prin Bluetooth, de la “Pepsi”. Virusii care se transmit prin Bluetooth, nu-s o noutate, dar curiozitatea a ucis pisica, asa ca l-am acceptat si deschis. Era jingle-ul de la ultima reclama Pepsi, in MP3. Naiba stie de unde venea; eram in masina, pe banda 2, Bluetooth nu bate mai mult de 10 metri… in fine.
Vodafone incearca de ceva vreme sa lanseze un alt serviciu de publicitate “targeted”, prin canalele de SMS. Descrise simplist, astea functioneaza cam asa: activezi optiunea de a primi aceste mesaje (cell broadcast), selectezi ce canale vrei, si atunci cand te apropii de o locatie care plateste publicitate (ultima oara intelesesem ca McDonalds si Raiffeisen cumparasera), intri in zona celulei alese, si pac! reteaua te procopseste cu un SMS publicitar, din partea magazinului/restaurantului pe langa care tocmai ai trecut. E la-nceput chestia asta, nu prea a prins la noi.
Eh, si ce legatura au toate astea cu Google, veti zice. Una simpla:
- Google stie ce cauti. La prima accesare (sa zicem, un calculator nou, scos din cutie) a motorului lor de cautare, browser-ul primeste un “cookie” (un mic fisier text, care permite identificarea unica a utilizatorului) din partea lor. Problema e ca acest cookie expira abia in 2039. Google zice ca e pentru imbunatatirea serviciului, circumspectii zic ca-i ajuta sa te urmareasca mai bine.
- Daca esti autentificat (ai cont Google), poti vedea ce ai cautat ieri (un search history). Sau alaltaieri. Sau acum o luna. Sau acum 3 luni.
- GMail a maturat pe jos cu toti furnizorii de freemail, fortand pana si mana Yahoo sa dea “spatiu nelimitat de stocare”, din dorinta evidenta de-a atrage cat mai multi abonati. Ei zic ca fac bani din reclamele contextuale afisate. Eu zic ca nu-i doar asta. All your mails/contacts are belong to Google.
- Servicii nou lansate: Google Earth e deja cunoscut tuturor, Google Maps e minunat (pentru americani). Mai nou, poti vedea fotografii surprinse pe strazi, cu Google Streetview, si internetul deja s-a apucat sa faca topul celor mai interesante fotografii surprinse de duba Google.
Vom reveni.
Apropo de frica de “Gugăl”, păreri asemănătoare sunt în articolul din revista Chip pe ianuarie 2010: “Sinistra supraputere” Cătălin Constantinescu. Pe scurt, citez:
– google copiază biblioteci întrgi, fotografiază tot;
– plasează jumătate din bannerele de reclamă de pe web- la fiecare click în motorul de căutare aterizează cu IP-ul, ora într-un sever G.;
– se poate recompune uşor persoana din spatele tastaturii: unde stă (google maps), ce îl interesează, câţibani cheltuieşte;
– cineva care caută cărţi despre islam, sau caută reţte in concordanţă cu Coranul nu trebuie să fie surprins de atenţia acordată de CIA etc.
Exact. Şi acum adaugă şi telefonul mobil în ecuaţie, cu telefoane, poziţionare … nu-i deşteaptă manevra?