VAXXi.NET » ganduri

cu radaru’

VAXXi — Tue, 22 Jun 2010 06:41:04 +0000

Azi dimineață, pe drumu’ spre birou taximetristu’ trage o frână foarte dubioasă, ținând cont de faptul că drumul era foarte liber. Probabil văzând că mă uit la el prea încruntat, prinde imediat voce: “spidchemăra”. Mă uit și mai trifazic la el, motiv pentru care repetă: “spidchemăra săr, luc!”

Deja neuronu’ intră în overdrive, nu băusem destulă cafea, încep să mă gândesc ce revelații mistice o fi văzut ăsta pe câmpul de nisip din stânga spre care-mi tot arăta cu degetul. 0,002 miligrame de cofeină ajung la receptorii de adenozină și înțeleg ce bălmăjea el: “speed camera”, deci îmi arăta camera care te fotografia dacă depășeai limita de viteză de pe drumul ăla. 60 km/h pe o pustietate de drum cu 2 benzi, cam cum e DN1 pe la Ciolpani așa. 750 de dirhami amendă și 1 lună confiscarea mașinii, zice omulețu’ meu șofer de taxi. Destul de scump pentru un salariu de 3500 dirhami cum au ei, ca să nu mai zicem de faza cu confiscarea… în fine.

Ideea e că limitele de viteză, mai peste tot, sunt puse la mișto. Nu prea au nici o legătură cu statisticile de trafic, cu numărul de accidente, cu siguranța în general … ci cu faptul că ăia care le instituie au un mare interes financiar în creșterea numărului de amenzi și camere instalate. Dacă adevăratul scop ar fi reducerea numărului de accidente și siguranța, ar exista multe alte pedepse mult mai dure decât amenzile în bani: confiscarea vehiculului, suspendarea dreptului de a conduce sau chiar revocarea lui sunt 2 exemple. Drastice, da’ serioase, nu ?

Aia mă enervează la limitele de viteză: sunt puse la mișto, de către conțopiști și șefii lor avizi de adus bani la buget pentru diverse interese și acoperit alte găuri date. Cred că și-n ziua de azi există în Pucheni acea limitare de viteză de 40 km/h într-o curbă care se poate lua cu 120 km/h fără probleme. Dacă ar merita respectate, ar trebui să fie puse de oameni care se pricep la trafic, de ingineri pricepuți la transporturi și nu de oameni care au interesul să producă procese verbale de amendă.

Ie-te colea metodă de determinare a vitezei optime pentru un drum: scoatem toate limitele de viteză și anunțăm asta public. Punem radarul pe drumul ăla timp de 1 lună. Sortăm descrescător după viteza măsurată, eliminăm primii 10% vitezomani și ultimii 10% prea lenți, iar restului de 80% îi facem media. Aia e viteza optimă pentru drumul respectiv. Primii 10% vitezomani rămân fără mașină și carnet 1 lună, ultimii 10% să fie reverificați medical și reexaminați pentru permisul de conducere.

trafic Era a 4-a oară în a 2-a săptămână dintr-a 3-a...

economie pe înțelesu’ inginerului

VAXXi — Sat, 19 Jun 2010 19:13:44 +0000

La început, reducem la absurd și presupunem că existau doar Gigi și Vasile pe lume. Gigi cultiva mere, și Vasile pescuia. Vasile vroia să mănânce mere, Gigi vroia să mănânce pește, așa că s-au înțeles: Vasile îi dă lui Gigi un pește în schimbul a 2 mere. Avem troc și prima apariție a ratei de schimb.

Extindem ecuația și îl aducem pe Ion, cultivatorul de portocale. Ion se înțelege cu Gigi să îi dea 3 mere pentru 2 portocale pe de-o parte, și pe-altă parte se înțelege cu Vasile să-i dea 3 portocale pentru un pește. În momentul ăsta avem deci:

1 pește = 2 mere
1 portocală = 1.5 mere
1 pește = 3 portocale = 4.5 mere

Deja devine un pic complicat, mai ales când apar mai multe meserii. E nevoie de raportarea tuturor la un numitor comun, ca să fie mai ușor de apreciat valoarea oricărui produs.

În momentul ăsta, apare banul. Gigi, Vasile și Ion formează un popor (să zicem) și cad de acord să-l numească pe Gogu responsabil financiar. Gogu ia o sută de frunze de palmier, și le numește monedă. Pentru simplitate, 1 măr costă 10 frunze, deci 1 portocală va fi 15 frunze, și 1 pește echivalează cu 45 de frunze.

Frunzele însă sunt limitate ca număr pe piață, asta dându-le și valoarea. Dacă Vasile pescuiește 3 pești și vrea să-i vândă, ar trebui să încaseze pentru ei 3 * 45 = 135 de frunze care nu există (avem doar 100 de frunze în circulație). În mod normal, Vasile nu ar putea să fie complet “pe profit” vânzând peștii, căci are nevoie și de portocale și de mere și va repune frunzele în circulație prin cumpărăturile pe care le face la rândul lui.

Analogiile în momentul ăsta ar fi următoarele:

- inflație: Gogu’ mai pune 100 de frunze în circulație, în caz că Vasile nu mai cumpără nimic o lună dar vrea să vândă peștii. Frunzele sunt pe piață, dar nu au valoare intrinsecă deoarece dublarea numărului de frunze în circulație nu a însemnat și dublarea numărului de portocale, pești și mere de pe piață.

- trezorerie/bancă națională: Gogu controlează monetaru’ din piață. Se asociază cu statul, înființează utilități publice, asigură paza celor 3 producători ca să nu existe dispute. Pentru asta, are nevoie să mănânce și el, deci percepe un impozit pe orice tranzacție, asigurându-și astfel frunzele necesare pentru a-și cumpăra portocale, mere și pești.

- impozit/tva: la fiecare tranzacție, Gogu primește o frunză din zece tranzacționate.

În momentul ăsta, presupunem că sistemul e echilibrat. Apare însă banca lui Petre, ca să ajute lumea. Ideal, banca ar trebui să se comporte ca un buffer pentru frunze: împrumută cui are nevoie, urmând ca frunzele să fie returnate cu dobândă, iar această dobândă să fie profitul lui Petre, ca să aibă și el cu ce-și cumpăra pești, mere și portocale.

Să zicem că pescarul Vasile vrea să-și cumpere o barcă nouă, pentru a putea pescui mai mult și mai repede. Barca nouă costă 150 de frunze, și va fi fabricată de Costel. Pentru simplitate, presupunem că al nostru Costel nu va cumpăra materiale din afară, nu va plăti altceva mai departe; el creează valoare prin munca lui (se duce la pădure, taie lemnele, le cioplește, etc).

Vasile nu are 150 de frunze, deci se împrumută la Petre. Petre îi dă 150 de frunze, cu condiția ca peste un an să-i dea 160 de frunze înapoi. Buun, Vasile își ia barca, toată lumea e fericită… dar el va returna 160 de frunze peste un an. Cele 150 de frunze plătite pe barcă sunt la Costel, care-și va cumpăra mere, portocale și pești de la Vasile – deci frunzele astea se-ntorc pe piață și circulă. Numa’ că Vasile mai are de dat acele 10 frunze, care … nu există fizic în sistem, căci Gogu nu le-a pus în circulație. Asta înseamnă că Vasile va fi practic mereu dator, căci nu se poate erija în Gogu și să facă cele 10 frunze să apară din aer, ca să dea toți banii deodată. Aici apare rata, adică în loc să dea înapoi grămadă frunzele toate, dă un procent din suma datorată în fiecare lună; fluxul de frunze pe piață rămâne, dar cele 10 frunze tot n-au de unde să apară. Așadar, prin schimburi și diverse alte acțiuni comerciale, cele “10 frunze datorie” sunt plimbate de la unul la altul, ele nefiind acoperite în vreun fel. Dacă Gogu ar pune încă 10 frunze de la el pe piață (tipărire de numerar), ar trebui să primească 1 măr de la Gigi, care i-ar da lui Petre (banca) și toată lumea a scăpat de datorii. Numai că acum, numărul de mere de pe piață a rămas la fel, pe când numărul de frunze e mai mare; Gigi trebuie să producă un măr în plus pentru a păstra aceeași rată de schimb, dar fără ca el să primească ceva în plus. Așadar, mărul acum a devenit mai ieftin, și cu 2 mere Gigi nu-și mai poate cumpăra un pește întreg.

Complicat ? oho. Pe scurt, ideea e că banii sunt doar “numitorul comun” pentru bunuri și servicii (mere și construit de bărci). Atâta timp cât nu sunt echivalați concret și corect cu ceea ce se mișcă pe piață, provoacă probleme ca cea mai sus pomenită. Degeaba tipărești bani, dacă ai nevoie de mai mulți bani pentru același măr (puterea de cumpărare) scade. Un împrumut va crea un gol pe piață, cu excepția faptului în care te-apuci să produci ceva în plus pentru piață simultan cu luarea împrumutului (cultivi și portocale pe lângă mere), și nu cu reducerea consumului de mere, portocale și pești (că dacă faci asta, îl blochezi și pe Vasile și pe Ion). Creditarea furibundă din ultimii ani (la orice nivel doriți) nu s-a bazat pe asta: în loc ca cei care-au luat credit să aducă plusvaloare (dând cu mătura, crescând struți sau alte activități), au stagnat (păstrat cheltuielile la fel, fără a aduce plus pe piața de bunuri și servicii) și acum trebuie să reducă. Numa’ că Petre și Ion s-au speriat, preferă să țină de frunzele pe care le au și să vadă ce se mai întâmplă, în timp ce lui Vasile nu-i cumpără nimeni peștii, iar lui Gigi i se strică merele-n curte.

Ce-o să se-ntâmple mai departe, aflăm noi…

armele, catalizatorul selecției naturale Acu’ ceva vreme, pe când se discutau modificările Codului Penal,...

E120

VAXXi — Fri, 19 Mar 2010 20:35:05 +0000

Știți ce-i ăla E120 ? aveți probabil idee că-i o chimicală din haleală, da’ nu știți exact. Dacă vă interesează toată lista, o găsiți aici: Food Additives in Europe. E plină de chestii de-alea cu nume latine, pe care le găsiți în suc, mezeluri, chipsuri și mi-e groază să mă gândesc în cât de multe alte mâncăruri. Par examplu, ie-te doar o parte din listă, și anume câțiva coloranți: E104 Quinoline Yellow; E110 Sunset Yellow FCF, Orange Yellow S; E120 Cochineal, Carminic acid, Carmines; E122 Azorubine, Carmoisine; E123 Amaranth; E124 Ponceau 4R, Cochineal Red A; E127 Erythrosine; E128 Red 2G; E129 Allura Red AC; E131 Patent Blue V; E132 Indigotine, Indigo carmine; E133 Brilliant Blue FCF.

Cochineale

Parcă citim o paletă de pictor, ăh ? galben, galben oranj, roșu carmin, rubiniu, albastru, indigo, albastru strălucitor… da’ ie-te unu’ la plezneală, și anume acest E120 cochineal. Știți ce-i cochineal ăsta ? nici io nu știam, da’ noroc cu Wikipedia: The Cochineal (Dactylopius coccus) is a scale insect in the suborder Sternorrhyncha, from which the crimson-coloured dye carmine is derived. A primarily sessile parasite native to tropical and subtropical South America and Mexico, this insect lives on cacti from the genus Opuntia, feeding on plant moisture and nutrients. The insect produces carminic acid that deters predation by other insects. Carminic acid, which occurs as 17-24% of the weight of the dry insects, can be extracted from the insect’s body and eggs and mixed with aluminum or calcium salts to make carmine dye (also known as cochineal). Carmine is today primarily used as a food colouring and for cosmetics.

Cochineal

Pe scurt, o gânganie din care se extrage acidul carminic, utilizat la prepararea colorantului. Traducerea importantă: acidul carminic care constituie 17-14% din greutatea insectei uscate, poate fi extras din corpul și ouăle insectei și amestecat cu săruri de aluminiu sau calciu pentru a obține colorantul. Ce scrie mai înainte ? Insecta produce acid carminic pentru a descuraja prădarea de către alte insecte, deci cam o otravă. Aflăm despre E120: Carmine is used as a food dye in many different products such as juices, ice cream, yogurt, and candy, and as a dye in cosmetic products such as eyeshadow and lipstick. Although principally a red dye, it is found in many foods that are shades of red, pink, and purple., deci e folosit în sucuri, înghețată, iaurt și dulciuri, precum și în produse cosmetice cum ar fi fardurile și rujurile.

Deci, țineți minte, când vă bucurați de-o înghețată “cu mure” sau beți un suc “de portocale roșii”, cu cine vă pupați de fapt. ‘ai de capu’ nostru, ce-am ajuns ca specie.

românia pe google maps Poza #1: România pe Google Maps. Poza #2: Bulgaria pe...
pisicuţe la bancomat În lumina opiniilor ulterioare articolului anterior şi a impresiilor primite,...
What’s wrong with sugar, sugar? Toţi producătorii de diverse chestii ronţăibile sau băubile, cum ar...

pisicuţe la bancomat

VAXXi — Sat, 30 Jan 2010 20:15:47 +0000

În lumina opiniilor ulterioare articolului anterior şi a impresiilor primite, am decis să cedez. Găsiţi mai departe o imagine cu pisicuţa la bancomat, şi instrucţiuni de utilizare a pisicuţei la bancomat. Spor la clonat carduri.

Instrucţiuni de utilizare a pisicuţei la bancomat

1. Se îndepărtează pisicuţa de pe bancomat, prin comanda vocală “zât!” sau ridicarea pisicuţei şi aşezarea pe podea, lângă bancomat.
2. Se utilizează bancomatul în mod normal.

Pisicuţa la bancomat

Ha! Reluăm îndemnul pentru ăia ce vor să cloneze carduri: SICTIR, LA MUNCĂ BĂ !

pentru ăia cu furatul de pe carduri Urăsc băncile. Rău de tot, visceral și din lăuntrul ființei,...
fotbalistice Uneori, nici nu tre’ să te chinui prea mult pentru...
românia pe google maps Poza #1: România pe Google Maps. Poza #2: Bulgaria pe...

pentru ăia cu furatul de pe carduri

VAXXi — Tue, 26 Jan 2010 10:43:21 +0000

Urăsc băncile. Rău de tot, visceral și din lăuntrul ființei, pentru atitudinea de monopol și suportul benevol primit din partea guvernelor, pentru că le sunt tolerate atâtea măgării și manevre financiare și ținute de mânuță atunci când își dau cu stângu’n dreptu’, pentru că au reușit să impună ideea că e normal să plătești pentru a-ți utiliza proprii bani, și pentru multe altele.

Dar ce urăsc mai mult decât băncile, este prostia și dorința tâmpă de a realiza bani prin mijloace ieftine, furând. Tot prostu’ a văzut la televizor că sunt arestate rețele de falsificatori de carduri, a prins ideea că e rost de bani ieftini și nemunciți, și s-a gândit să încerce. Fain, frumos, treaba fiecăruia; rețelele de banking și tehnologia cardurilor sunt oricum o adunătură de improvizații și cârpeli sinistre, bazate pe ideea securității prin obscuritate, și le doresc să moară-n chinuri (știu, știu, wishful thinking; chiar dacă s-ar întâmpla, tot clienții vor plăti upgrade-ul ăsta, și nu băncile din profituri).

Chestia e că pentru white-collar jobs, așa cum sunt furturile bancare, îți trebuie și nițică știință. Deh, la biții care umblă pe sârmă nu merge să spargi geamul pentru-a smulge CD playerul din bord. Pui mâna și-nveți, te documentezi, înțelegi cum merge sistemul și cum poate fi exploatat: that’s hacking. Dar să te-aștepți să găsești răspuns la întrebări cretine gen “cum să furi bani de pe credit card”, e o caracteristică specifică generației “mess”. Toate căutările de mai jos sunt rezultatul articolului despre cum se fură de pe carduri.

PS Știu că toată înșirarea asta de termeni în articol va atrage și mai multe căutări de genul ăsta. Mă bucur, poate așa vor vedea mesajul în clar: SICTIR BĂ, DOBITOCILOR ! LA MUNCĂ !

aparatura pt clonarea cardurilor
cum poti fura conturi bancare
cum se fura conturi pe net

copiere carduri cu pisicuta
cum se cloneza caduri
de unde cumpar un skimmer atm
cum se fura parfumurile?
cum sa furi bani de pe credit card
de ce ai nevoie sa clonezi un card
cumparam aparate de clonat carduri
cum poti folosi un card furat
cum caut un pin de card
pisicute pentru carduri
cum se fura bani dupa carduri?
vand pisicuta atm
cum se fura date de pe card
hoturi de carduri
cum se fura codul unui card de bank
card credit furat
cum clonez un card de cresit
de unde se cumpara skimmere
aparatura de furat bani
tutorial scriere carduri magnetice
cum se fura de pe bancomat
cum se cloneaza carduri?
cumpar skimmer card
aparatura pentru clonat carduri
cum clonez un card
cu ce se scriu cardurile bancare
poze cu aparate de clonat carduri bancare
bancomate care nu necesita cod pin
cum furi bani de pe card
aparate de clonare carduri
sfaturi cum se cloneaza cardurile
metode de furat date electronice carduri
cum pot fura carduri de credit
aparat de scris carduri bancare
www.copierea cardurilor bancare clonare.ro
conturi bancare software magnetic
cum se poate fura la bancomat
alibaba atm skimer
clonare carduri bancare
frauda carduri skimmer
aparate de clonat card
aparatura pt clonat carduri
cum clonezi carduri?
cum se fura internet in uk
cum arata un card clonat
metode cumparare carduri clonate
cum fac rost de pos card
aparat de clonat carduri
www.tipuri de bancomate fraudate de clonare a cardurilor.ro
cum se cloneaza carduri
cum clonezi cardurile atm
clonari carduri aparaturi
bani pe net prin card de credit
cum sunt clonate cardurile
aparate de clonat carduri
cum se cloneaza un card
aparate pentru clonarea cardurilor
cum se cloneaza cardurile
vaxxi.net carduri

cum se fură de pe carduri Eh, valabil titlu, nu? din păcate, nu am spus “cum...
Carduri de memorie pentru PSP Am luat 2 carduri noi pentru consola Sony PSP, un...
unul din motivele pentru care urăsc românii Atenție, e vorba de români în general, ca popor, și...