6 euro în plus faţă de-acum 2 ani.

Citeste restul: VAXXi.NET - preţ kilogram bagaj extra dubai bucureşti

E foarte bine să te încadrezi în limita oficială de bagaje. Bagaj extra înseamnă că stai mai mult la check-in, că ai hârtii în plus, că plăteşti în plus (şi destul de mult) fiecare kilogram. Repet: un kilogram de bagaj extra (în plus) la Tarom este 12 euro. În avion e destul de frig, aşadar îmbrăcaţi-vă corespunzător. Vezi ce-am zis în articolul anterior despre hanorac.

Oricât de bine izolat ar fi, avionul e zgomotos. Zgomotul înseamnă conversaţia (de obicei enervantă) a celorlalţi călători, şi vuietul permanent al motoarelor, care pot deveni enervante rău după câteva ore. Investiţi banii în căşti bune pentru iPod/PSP sau ce alt gadget aveţi. La dus, am avut o pereche de modeste Sennheiser MX-200, care însă s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi zgomotul.

Skullcandy TiTan

Era clar că-mi trebuie ceva care să izoleze mai bine preţioasele mele urechi, aşadar pusesem ochii iniţial pe o pereche de Bose QuietComfort 3, dar la care am renunţat din considerente de volum. Alternativa următoare era un set de căşti in-ear cu dop, şi cum am zis că nu dau 500$ pe o pereche de Shure SE530, m-am decis la o pereche de Skullcandy TiTan, care-au fost doar 30$ şi au venit cu 3 seturi de dopuri în cutiuţă. Recenzie non-profesională: izolează aproape 75% din zgomotul de fond, au un bas excelent (iniţial am vrut să iau Smokin Buds, dar aveau limita inferioară de frecvenţă la 100 Hz, pe când TiTan are 20 Hz – în traducere, bas mai bun) şi stau excelent în ureche.

PSP-ul şi-a făcut cu brio datoria. Un film, jocuri, şi muzică atunci când a venit vorba de adormit. Bateria a rezistat cu brio cele aproape 6 ore, şi mai aveam 15% din ea la aterizare. Mai greu acum, căci vor urma nişte zboruri mai lungi … deci va fi nevoie de baterii extra, care nu se găsesc p-aici nici să dai cu parul. Mi-am luat un Dragon MaxPower 4, pe care-am nimerit-o însă defectă căci nici măcar nu se încarcă. Meh. Vedem.

Citeste restul: VAXXi.NET - Kitul călătorului pe avion

După 2 luni, primul semn că voi reveni acasă s-a materializat într-o … coadă. Având excedent de bagaje, a trebuit să plătesc extra, aşadar o coadă de vreo 20 de persoane la “Excess luggage cashier office” unde o don’şoară pe numele ei Jing Li se trudea să scape mai repede de omuleţii grăbiţi şi vorbitori de limbi ciudate care aşteptau şi ei să scape mai repede de aceeaşi coadă. Pentru cine vrea să ştie costul unui kilogram extra la bagaje pe Tarom, am plătit 16 kg de bagaje extra la 1070 de dirhami, adică vreo 12 euro pe kilogram în plus.

De obicei, când lumea aude de aeroport se gândeşte instant la duty-free în privinţa cumpărăturilor… ei bine, aici nu e cazul. Preţurile la aproape toate produsele erau egale sau mai mari decât cele din mall-uri, aşa că nu prea aveai ce cumpăra (singurul lucru care merita era băutura, unde într-adevăr la 50 dolari luai sticle cu alcool de 18-20 de ani vechime). Evident, cine se înghesuia să rupă tejghelele la cumpărături (deşi după cum am zis, chiar nu prea merita nimic)? românii.

Contact cu lumea de-acasă #1 — aşteptând la check-in, un român către altul aflat la 10 scaune distanţă: băăă, Gigi, ai şi tu bă o plasă de-asta mai mare? …. n-am băăă.

Contact cu lumea de-acasă #2 — în avion, după urcare, vine momentul aranjării bagajelor în compartimentele de depozitare de deasupra scaunelor. În caz că nu ştiţi cum merge treaba la bagaje pe avion, e cam aşa: ai voie X kilograme (25 pe Tarom) la bagaje de cală, şi Y kilograme la bagaje de cabină (10 la Tarom). Bagajele de cală sunt cântărite mereu, cele de cabină nu prea (se urmăreşte doar să nu depăşească anumite dimensiuni), ca atare ideea e să burduşeşti cât mai bine bagajul de cabină ca să nu plăteşti extra bagaj. Adaugă la bagajul de cabină şi paporniţele cu duty-free cumpărate de români, şi evident că treaba devine înghesuită. Pasagerul Gigi nu are loc să-şi pună paporniţa în compartimentul de deasupra scaunului său, şi începe show-ul: al cui e trollerul cu role? linişte şi pace. al cui e trollerul cu role, să şi-l pună deasupra scaunului lui! asta deşi era destul loc în alte compartimente, aflate mai departe de scaun, dar românul e posesiv rău cu locurile de parcare şi cu compartimentele de bagaje doar, aşa că al cui e trollerul cu role să şi-l mute că dacă nu îl mut eu!. Penibil. Se ridică posesorul trollerului cu role, relativ paşnic: e al meu dom’le, dar nici la mine nu e loc, aşa că … la care Gigi începe tirada: dom’le nu mă interesează, ăsta nu e bagaj de cabină, mută-l unde ştii dar nu aici! Ä‚sta cu trollerul în continuare relativ paşnic: eh, dacă a trecut de checkin…, cuvinte care declanşează isteria lui Gigi: dom’le crezi că eu zbor prima oară cu avionul, dacă vrei îţi arăt paşaportul că nu mai am loc în el de vize!

Nu v-ar mai răbda pământul … I-au împăcat stewardesele într-un final. Apropo, cred că nu aş rezista mai mult de 6 luni în meseria de stewardesă fără să-i crăp tărtăcuţa unui Gigi de-ăsta.

Å¢oala ideală de avut pe avion: un hanorac gros, cu glugă. Poţi să-ţi tragi gluga peste ochi să nu te mai deranjeze lumina şi să nu mai auzi aşa tare zgomotul, iar gluga groasă e numai bună de pernă.

Citeste restul: VAXXi.NET - Dubai, DuDay 51 (bye bye Dubai)