Cât bănănăiam prin Dubai, mi-a devenit repede destul de clar că şeicul de-acolo e un om puţin spus bogat. Gândiţi-vă la 7 milioane de dolari americani – o sumă pe care majoritatea oamenilor de pe planetă n-o vor rula prin buzunare într-o viaţă întreagă. Şeicul din Dubai a plătit banii ăştia pentru o cămilă de curse. Şeicul din Dubai şi-a achitat un Bugatti Veyron înainte să fie măcar lansată, şi după livrare n-a condus-o, ci a parcat-o în Mall of Emirates vreo 2 săptămâni. Pentru că poate. Dacă băgaţi un ochi pe pagina Dubai Holding, companie pe care Mohammed bin Rashid Al Maktoum o deţine în proporţie de 99.67%, veţi înţelege ce înseamnă să fii cu adevărat bogat: DIC, grupul financiar Dubai Group, imobiliarele Dubai Properties, Jumeirah Group, Sama Dubai, gigantul Tatweer şi TECOM Investments. Plus acţiuni pe la DaimlerChrysler, Emirates Towers, Tussauds, Dubai Bank şi alte mărunţişuri de-astea. Deci, un om foarte foarte bogat, cum mulţi nici nu visează.
Eh, şi n-o fi o senzaţie foarte nasoală atunci când, cu tot amarul ăsta de bani pe capul tău, te loveşte într-o zi cufureala?
Ia nişte pilule constipante învelite în foiţă de aur de 24, dintr-o cutie de platină, din punga cu diamante ce-o ţine pe şemineul făcut cu cărămizi din safire şi smaralde.
Adică Goldsmecta. Sau Saprodiamantosan.