… se vor vedea înfăptuite când restul lumii va avea autoturisme zburătoare. Citiţi Fezabilitate avem, drumuri ce ne trebuie? în Jurnalul Naţional, despre decizii şi răzgândeli cretine pe banii de la buget duşi pe apa sâmbetei (de fapt, în buzunarele cui a avut inspiraţia să-şi facă firmă de studii de fezabilitate la momentul şi locul potrivit).
Asfaltul turnat de 2-3 ani pe centura Ploieştiului e vălurit precum o sinusoidă, din cauze misterioase (prea moale, nerespectarea regulilor de proiectare, căldura de anul trecut şi numărul mare de autotractoare care circulă pe drum, naiba ştie). DN1 are în continuare interdicţie de tonaj (7.5 tone în zilele lucrătoare şi 3.5 tone în weekend), dar basculantele de dooj’ de tone se plimbă vesele zi de zi.
Azi 2 parcări de pe Ploieşti-Bucureşti erau pline-pline de basculante de-astea oprite, aranjate câte 5-6 într-o parcare şi lipite la milimetru. De ce ? pentru că la 15 minute de mers, era “arereul şi cântarul” (Autoritatea Rutieră Română, ăia de verifică tahogramele şi greutatea pe osie).
Eu as cuteza sa intreb ce perioada de garantie a avut centura. O fi depasit 6 luni? Cat despre basculante…poti sa faci ceva? Eram telefoanelor mobile si a statiilor CB e in “vână”. 🙂
din pacate, romanul intreprinzator a descoperit o investitie cu bataie lunga: asfaltul.
redau din memorie o conversatie auzita la “nivel inalt” pe vremea cand lucram in presa:
“bine dom’le, dar nu putem sa facem dracului asfaltul ala ca lumea, cum e in Germania sau in Irak? ca acolo nu crapa niciodata. si sunt costuri minime de intretinere.”
raspuns:
“ba dobitocule. pai daca pun amestecul care trebuie pus, la anu’ DIN CE MAI TRAIM? ca nu ne mai dau astia bani sa facem reparatii daca respectam caietul de sarcini.”
cred ca q.e.d.
Zeneseule, de garanţie, să nu ne amintim de A1 şi cum era ea reparată la nici un an după darea în folosinţă 🙂
Andix, corect zis… identificarea fluxului de venit cred c-a fost bine făcută, din păcate. Dammit.