Pe vremea când făceam debate, una din temele preferate (care ajunsese şi într-o finală naţională, dacă mai ţin eu bine minte), era următoarea: Mai bine cultivăm trandafiri decât varză. O temă ultra-dezbătubilă, ca toate temele bune de debate, care fusese trasă şi împinsă din toate direcţiile şi cu toate argumentele posibile, ajunsese deja şi subiect de glume între participanţi. Ideea de bază era alegerea între varză, ca simbol al banalului-dar folositor, şi trandafir, biet simbol al frumuseţii presupus inutile. Şi dă-i şi luptă şi argumentează pe ‘j de mii de pagini, apropo de care e mai bun.
Eh, exact asta se întâmplă acum cu Valentine Day. O aglomerare de elemente comerciale promovează această sărbătoare împrumutată din USA, motiv de disperare pentru toţi adolescenţii îndrăgostiţi să se dea peste cap pentru a găsi teddybears şi pernuţe roşii-inimioară brodate (fabricate tot în China) şi ciocolată, aşa încât să se petreacă o partidă de sex.
Am plecat azi fix la aceeaşi oră ca de obicei, pentru a ajunge într-un anumit punct al oraşului. Dacă de obicei ajungeam cu 60-70 de minute înainte, acum am ajuns cu doar 3 minute înainte. Tot oraşul era aglomerat ca un furnicar, mult mai mult decât era normal pentru acea oră. Tot oraşul era plin de maşini cu semne de începător lipite, de maşini unde ea era la volan, iar el se ţinea cu mâna de cap (mai mult sau mai puţin pe furiş) în dreapta. Deci, mulţi ei au făcut cadou pentru ele acceptul de a le conduce maşina, precum în reclama brânzei Hochland (nah, că l-am făcut în sfârşit să-mi dea maşina!)
Dacă tu, ca bărbat, eşti atât de prost încât să crezi că te scoţi cu un Sf. Valentin + 1 Martie + 8 Martie ŞI GATA … îţi meriţi soarta. Metode de-astea tip “primit sarcina, efectuat dus la capăt problema, bifat fişa, îndeplinit sarcina” să le-aplici matale la job, nu faţă de cea pe care (pretinzi că) o iubeşti. Dac-o iubeşti, nu trebuie să-ţi aducă aminte televizorul şi site-urile de pe net că azi e Sfântul V şi ar fi cazul s-o scoţi matale pe fată în oraş, s-o duci la un restaurant ceva, să-i prezinţi ursuleţul, să te prefaci că asculţi interesat câteva ore, după care s-o abureşti că nu e prea sigur să te plimbi seara prin parc şi s-o aduci înapoi acasă la partida reglementară. Nu.
Eşti un fraier dacă te plângi că nu ştii să alegi cadouri pentru 3 zile de sărbătorit. Fie …
- eşti chiar atât de incompetent încât având la dispoziţie Google, sute de site-uri de cumpărături online, mii de articole şi reviste, zeci de mii de idei … nu acorzi nici măcar atâta atenţie partenerului încât tot n-ai habar ce i-ar plăcea să-i cumperi
- ai idee de cadou, dar vezi gestul de a cumpara ceva ce ar face placere partenerului ca pe o corvoada, o datorie (sari de la etajul 10, acum, te rog)
- ţi-e lene, caz în care vezi mai sus cu etajul
Bine, mai există şi varianta pe care numai o fată ar fi putut-o sugera, şi anume ca respectivul să fi cumpărat deja exact ce trebuie, să-l fi ambalat exact cum trebuie, să fi pregătit momentul exact cum trebuie, dar să se prefacă neştiutor şi enervat de cumpărarea cadourilor aşa încât să nu fie luat în râs de colegii masculi. Keep dreaming, aşa ceva nu există :))
Şi se termină şi zilele astea. Se duce 14 februarie, se duce 24 februarie, se duce 1 martie, se duce 8 martie … şi se întoarce totul la mediocritatea dinainte. Exact aşa cum zic Paraziţii: femeia ta e o străină care se fute la muncă, tu n-o mai fuţi – n-ai timp, eşti obosit, ea nu-i de stâncă, ÎNCÄ‚ // vă mai iubiţi, ce pula mea, uşor de zis, a mai rămas obişnuinţa şi umbra unui vis // pleci în vacanţă 10 zile la 3 ani, e pentru bani, e pentru-un viitor comun creat pentru-americani // îţi dai viaţa pentru firmă, ai un bonus la doo luni, eşti cel mai bun, dacă cedezi – te internăm la nebuni.
Nu vă mai încadraţi pe făgaşele astea bătute de alţii. Faceţi-vă propriile sărbători. Faceţi surprize. Luaţi flori din senin, fără un motiv anume, fără să fie o anume zi în calendar sau o anumită aniversare. Fiţi spontani, aruncaţi ursuleţii în raft şi bomboanele în frigider. Nu mergeţi în restaurant, ci pe plajă noaptea. Cântaţi prin ploaie. Faceţi karaoke. Orice. DAR NU VÄ‚ LOBOTOMIZAÅ¢I.
Uram Valantine’s Day! Pentru ca e de import, e siropoasa, comerciala, e la comanda! E “facutaâ€. De unii care au citit sute de studii de sociologie, psihologie, marketing si alte discipline despre care noi nu stim, si au reusit sa ne cunoasca asa cum suntem…
In mintea romanului mixul de semnificatii si rosturi este la el acasa. Am vazut cupluri casatorite de 30 de ani care sarbatoreau Valentine’s Day cu flori si bomboane cu tot! Si barbati care isi duc iubitele de Dragobete la concertul trupei Holograf, care debuteaza cu refrenul “Stai in poala mea!†Sau dintre cei care isi suna iubitele de Dragobete, ca sa le asigure astfel, ca nu le-au inlocuit nici anul asta ! Si ca, la cat de bine se inteleg si la cat de mult se iubesc, sigur ii va ura si anul viitor “La multi ani, de Dragobete!†Him!…La multi ani de…iubire? De fericire? De mine? De noi?” De ceva romantic, asa…un fel de “lerâ€, ar veni un raspuns din partea unui cinic. Dar nimeni nu e cinic de Dragobete! Nici romantic n-ar trebui sa fie,ce e drept.
Dragobetele nu este o sarbatoare romantica, este traditie cu o semnificatie serioasa, marcata prin ritualuri explicite, oarecum solemne, prin care un baiat devine barbat, iar apoi , in acesta calitate, isi alege o fata sau femeie fata de care , prin intermediul unui cantec, isi exprima sentimentele in mod public O SINGURA DATA! Lasand la o parte ceremonia, orice barbat care se simte inspirat de semnificatia acestei sarbatori, ar trebui sa se straduiasca sa transmita un singur mesaj “ Te voi face fericita, pentru ca stiu cum, te voi iubi, pentru ca asta imi doresc,iti promit ca te vei simti implinita!â€.Ceea ce ar trebui sa si respecte, macar pana anul urmator…Si nu “a aparut noul Tuareg†iar apoi, dupa 3 pahare de vin, expozeul entuziast cu planurile de achizitie a bolidului. Doamne ajuta! Sau Dumnezeu cu mila? Ca nu stiu care ar fi mai potrivit …
Pentru unii barbati romantismul este un atu ca oricare “must-have†menit sa umfle ego-ul vesnic flamand. Un exercitiu de imaginatie, creativitate si altruism care s-ar traduce prin:â€Iubito, ti-am facut o jucarie, ia-o si ai grija sa n-o strici!†Un gest de condescendenta narcisista,care le da ocazia sa se iubeasca pe sine privindu-se in ochii fascinati ai altcuiva, in momentul in care i-au ouat o margica. Este drogul ametitor marca “Ce tare sunt! Am dat-o gata!â€Este confirmarea faptului ca detin controlul, ca nimeni nu le poate rezista, ca superficialitatea si exuberanta imatura vor fi privite cu dragoste si admiratie sub eticheta de“charmâ€. Un exercitiu de pharmaconizare si hipnoza in masa, caci toate prietenele si mamele fericitelor indragostite de un asemenea …baiat ,elegant si cu o aroganta rafinata vor fi cucerite pe loc. Si se vor transforma in Penelope visand la ziua cand i se va ingrosa vocea. Sau va avea buletin.
Vor mai trece inca 2 ani, 3,5,7 iar noi vom sarbatori Dragobetele cu romantism.Asta inseamna, in subsidiar “La multi ani de Dragobete!†Acea virgula dispare si odata cu ea ,esenta unui gest venit dintr-un suflet plin, dar mereu dornic de acel “cinevaâ€.
Am fost fericit de Valentine’s Day, desi nu aveam voie, teoretic. Dar de Dragobete, in fiecare an ,imi voi inchide telefonul si usa camerei si ochii, ca sa nu mai permit niciunui val romantic sa-mi iroseasca nici macar o zi din viata ; si niciunui spirit romantios sa se admire in lumina din sufletul meu, inseninat trecator, ilegal si cu totul intamplator, de Valentine’s Day.
Best regards tuturor traditionalistilor ce si-au cumparat un gadget in aceasta luna ! Ati avut taria sa nu cumparati ursuleti de plus! Fiti mandri de voi si bucurati-va , veti avea multi ani de Dragobete!