![\"\"](\"http:\/\/vaxxi.net\/log\/wp-content\/uploads\/2010\/06\/orange_money_tree-small-150x150.jpg\" "\\"Portocalu'")
La \u00eenceput, reducem la absurd \u015fi presupunem c\u0103 existau doar Gigi \u015fi Vasile pe lume. Gigi cultiva mere, \u015fi Vasile pescuia. Vasile vroia s\u0103 m\u0103n\u00e2nce mere, Gigi vroia s\u0103 m\u0103n\u00e2nce pe\u015fte, a\u015fa c\u0103 s-au \u00een\u0163eles: Vasile \u00eei d\u0103 lui Gigi un pe\u015fte \u00een schimbul a 2 mere. Avem troc \u015fi prima apari\u0163ie a ratei de schimb.<\/p>\n
Extindem ecua\u0163ia \u015fi \u00eel aducem pe Ion, cultivatorul de portocale. Ion se \u00een\u0163elege cu Gigi s\u0103 \u00eei dea 3 mere pentru 2 portocale pe de-o parte, \u015fi pe-alt\u0103 parte se \u00een\u0163elege cu Vasile s\u0103-i dea 3 portocale pentru un pe\u015fte. \u00cen momentul \u0103sta avem deci:<\/p>\n
1 pe\u015fte = 2 mere
\n1 portocal\u0103 = 1.5 mere
\n1 pe\u015fte = 3 portocale = 4.5 mere<\/p>\n
<\/p>\n
Deja devine un pic complicat, mai ales c\u00e2nd apar mai multe meserii. E nevoie de raportarea tuturor la un numitor comun, ca s\u0103 fie mai u\u015for de apreciat valoarea oric\u0103rui produs.<\/p>\n
\u00cen momentul \u0103sta, apare banul. Gigi, Vasile \u015fi Ion formeaz\u0103 un popor (s\u0103 zicem) \u015fi cad de acord s\u0103-l numeasc\u0103 pe Gogu responsabil financiar. Gogu ia o sut\u0103 de frunze de palmier, \u015fi le nume\u015fte moned\u0103. Pentru simplitate, 1 m\u0103r cost\u0103 10 frunze, deci 1 portocal\u0103 va fi 15 frunze, \u015fi 1 pe\u015fte echivaleaz\u0103 cu 45 de frunze.<\/p>\n
Frunzele \u00eens\u0103 sunt limitate ca num\u0103r pe pia\u0163\u0103, asta d\u00e2ndu-le \u015fi valoarea. Dac\u0103 Vasile pescuie\u015fte 3 pe\u015fti \u015fi vrea s\u0103-i v\u00e2nd\u0103, ar trebui s\u0103 \u00eencaseze pentru ei 3 * 45 = 135 de frunze care nu exist\u0103 (avem doar 100 de frunze \u00een circula\u0163ie). \u00cen mod normal, Vasile nu ar putea s\u0103 fie complet “pe profit” v\u00e2nz\u00e2nd pe\u015ftii, c\u0103ci are nevoie \u015fi de portocale \u015fi de mere \u015fi va repune frunzele \u00een circula\u0163ie prin cump\u0103r\u0103turile pe care le face la r\u00e2ndul lui.<\/p>\n
Analogiile \u00een momentul \u0103sta ar fi urm\u0103toarele:<\/p>\n
– infla\u0163ie: Gogu’ mai pune 100 de frunze \u00een circula\u0163ie, \u00een caz c\u0103 Vasile nu mai cump\u0103r\u0103 nimic o lun\u0103 dar vrea s\u0103 v\u00e2nd\u0103 pe\u015ftii. Frunzele sunt pe pia\u0163\u0103, dar nu au valoare intrinsec\u0103 deoarece dublarea num\u0103rului de frunze \u00een circula\u0163ie nu a \u00eensemnat \u015fi dublarea num\u0103rului de portocale, pe\u015fti \u015fi mere de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n
– trezorerie\/banc\u0103 na\u0163ional\u0103: Gogu controleaz\u0103 monetaru’ din pia\u0163\u0103. Se asociaz\u0103 cu statul, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 utilit\u0103\u0163i publice, asigur\u0103 paza celor 3 produc\u0103tori ca s\u0103 nu existe dispute. Pentru asta, are nevoie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi el, deci percepe un impozit pe orice tranzac\u0163ie, asigur\u00e2ndu-\u015fi astfel frunzele necesare pentru a-\u015fi cump\u0103ra portocale, mere \u015fi pe\u015fti.<\/p>\n
– impozit\/tva: la fiecare tranzac\u0163ie, Gogu prime\u015fte o frunz\u0103 din zece tranzac\u0163ionate.<\/p>\n
\u00cen momentul \u0103sta, presupunem c\u0103 sistemul e echilibrat. Apare \u00eens\u0103 banca lui Petre, ca s\u0103 ajute lumea. Ideal, banca ar trebui s\u0103 se comporte ca un buffer pentru frunze: \u00eemprumut\u0103 cui are nevoie, urm\u00e2nd ca frunzele s\u0103 fie returnate cu dob\u00e2nd\u0103, iar aceast\u0103 dob\u00e2nd\u0103 s\u0103 fie profitul lui Petre, ca s\u0103 aib\u0103 \u015fi el cu ce-\u015fi cump\u0103ra pe\u015fti, mere \u015fi portocale.<\/p>\n
S\u0103 zicem c\u0103 pescarul Vasile vrea s\u0103-\u015fi cumpere o barc\u0103 nou\u0103, pentru a putea pescui mai mult \u015fi mai repede. Barca nou\u0103 cost\u0103 150 de frunze, \u015fi va fi fabricat\u0103 de Costel. Pentru simplitate, presupunem c\u0103 al nostru Costel nu va cump\u0103ra materiale din afar\u0103, nu va pl\u0103ti altceva mai departe; el creeaz\u0103 valoare prin munca lui (se duce la p\u0103dure, taie lemnele, le ciople\u015fte, etc). <\/p>\n
Vasile nu are 150 de frunze, deci se \u00eemprumut\u0103 la Petre. Petre \u00eei d\u0103 150 de frunze, cu condi\u0163ia ca peste un an s\u0103-i dea 160 de frunze \u00eenapoi. Buun, Vasile \u00ee\u015fi ia barca, toat\u0103 lumea e fericit\u0103… dar el va returna 160 de frunze peste un an. Cele 150 de frunze pl\u0103tite pe barc\u0103 sunt la Costel, care-\u015fi va cump\u0103ra mere, portocale \u015fi pe\u015fti de la Vasile – deci frunzele astea se-ntorc pe pia\u0163\u0103 \u015fi circul\u0103. Numa’ c\u0103 Vasile mai are de dat acele 10 frunze, care … nu exist\u0103 fizic \u00een sistem, c\u0103ci Gogu nu le-a pus \u00een circula\u0163ie. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Vasile va fi practic mereu dator, c\u0103ci nu se poate erija \u00een Gogu \u015fi s\u0103 fac\u0103 cele 10 frunze s\u0103 apar\u0103 din aer, ca s\u0103 dea to\u0163i banii deodat\u0103. Aici apare rata, adic\u0103 \u00een loc s\u0103 dea \u00eenapoi gr\u0103mad\u0103 frunzele toate, d\u0103 un procent din suma datorat\u0103 \u00een fiecare lun\u0103; fluxul de frunze pe pia\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne, dar cele 10 frunze tot n-au de unde s\u0103 apar\u0103. A\u015fadar, prin schimburi \u015fi diverse alte ac\u0163iuni comerciale, cele “10 frunze datorie” sunt plimbate de la unul la altul, ele nefiind acoperite \u00een vreun fel. Dac\u0103 Gogu ar pune \u00eenc\u0103 10 frunze de la el pe pia\u0163\u0103 (tip\u0103rire de numerar), ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 1 m\u0103r de la Gigi, care i-ar da lui Petre (banca) \u015fi toat\u0103 lumea a sc\u0103pat de datorii. Numai c\u0103 acum, num\u0103rul de mere de pe pia\u0163\u0103 a r\u0103mas la fel, pe c\u00e2nd num\u0103rul de frunze e mai mare; Gigi trebuie s\u0103 produc\u0103 un m\u0103r \u00een plus pentru a p\u0103stra aceea\u015fi rat\u0103 de schimb, dar f\u0103r\u0103 ca el s\u0103 primeasc\u0103 ceva \u00een plus. A\u015fadar, m\u0103rul acum a devenit mai ieftin, \u015fi cu 2 mere Gigi nu-\u015fi mai poate cump\u0103ra un pe\u015fte \u00eentreg. <\/p>\n
Complicat ? oho. Pe scurt, ideea e c\u0103 banii sunt doar “numitorul comun” pentru bunuri \u015fi servicii (mere \u015fi construit de b\u0103rci). At\u00e2ta timp c\u00e2t nu sunt echivala\u0163i concret \u015fi corect cu ceea ce se mi\u015fc\u0103 pe pia\u0163\u0103, provoac\u0103 probleme ca cea mai sus pomenit\u0103. Degeaba tip\u0103re\u015fti bani, dac\u0103 ai nevoie de mai mul\u0163i bani pentru acela\u015fi m\u0103r (puterea de cump\u0103rare) scade. Un \u00eemprumut va crea un gol pe pia\u0163\u0103, cu excep\u0163ia faptului \u00een care te-apuci s\u0103 produci ceva \u00een plus pentru pia\u0163\u0103 simultan cu luarea \u00eemprumutului (cultivi \u015fi portocale pe l\u00e2ng\u0103 mere), \u015fi nu cu reducerea consumului de mere, portocale \u015fi pe\u015fti (c\u0103 dac\u0103 faci asta, \u00eel blochezi \u015fi pe Vasile \u015fi pe Ion). Creditarea furibund\u0103 din ultimii ani (la orice nivel dori\u0163i) nu s-a bazat pe asta: \u00een loc ca cei care-au luat credit s\u0103 aduc\u0103 plusvaloare (d\u00e2nd cu m\u0103tura, cresc\u00e2nd stru\u0163i sau alte activit\u0103\u0163i), au stagnat (p\u0103strat cheltuielile la fel, f\u0103r\u0103 a aduce plus pe pia\u0163a de bunuri \u015fi servicii) \u015fi acum trebuie s\u0103 reduc\u0103. Numa’ c\u0103 Petre \u015fi Ion s-au speriat, prefer\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 de frunzele pe care le au \u015fi s\u0103 vad\u0103 ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103, \u00een timp ce lui Vasile nu-i cump\u0103r\u0103 nimeni pe\u015ftii, iar lui Gigi i se stric\u0103 merele-n curte. <\/p>\n
Ce-o s\u0103 se-nt\u00e2mple mai departe, afl\u0103m noi…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"