Uneori, îmi sună telefonul mobil, iar pe ecran apare “Private number”. Asta de obicei înseamnă: apel din străinătate prin VoIP sau alte metode mai neortodoxe, voice spam, sau apel dintr-un call center sau de la vreo companie mai secretoasă. Şi pentru că m-a făcut mama curios din fire, de obicei răspund.

De curând, din diverse motive, s-a înmulţit spam-ul de la bănci. Nu e tehnic spam, pentru că le-am dat datele de contact voluntar. Practic însă, este. Conversaţia decurge aproape invariabil după următorul tipar:

Bună ziua, aş putea să vorbesc cu dl. VAXXi ? (de parcă la telefonul meu mobil ar răspunde secretara)

Da, eu sunt, spuneţi.

Domnule VAXXi, sunt de la banca XYZCRPOSTBank, îmi puteţi acorda câteva minute ?

Da, vă ascult.

Domnule VAXXi (de fiecare dată mi se adresează cu numele complet, punând prenumele înainte de nume, precum în cazul personalităţilor), vă mulţumesc pentru timpul acordat. Dorim să vă informăm despre … şi aici intervine noul produs pe care TREBUIE NEAPÄ‚RAT SÄ‚ ÎL AM, ESTE FOARTE AVANTAJOS PENTRU MINE, şi care este întotdeauna un credit sau o linie de credit cu nu ştiu ce avantaje.

Moment în care vine răspunsul din partea mea: mulţumesc, nu vreau, nu am avut, nu îmi trebuie şi nu intenţionez să am aşa ceva.

Ä‚ia mai timizi se opresc şi îmi mulţumesc pentru timpul acordat, la revedere, bla bla. Ä‚ia biciuiţi mai tare din spate de şefi insistă, încercând să-mi reia motivele pentru care m-aş simţi atât de bine luând creditul lor, încât fluturaşi roz vor da târcoale blânde frunţii mele în fiecare dimineaţă în care mă trezesc. Ä‚ia care insistă şi după al doilea refuz primesc răspunsul detaliat, în care le povestesc părerea mea despre politicile lor de dobânzi şi comisioane excesive. După asta renunţă toţi, probabil se lămuresc că n-au ce discuta cu căposul ăsta care nu vrea card de credit, fir-ar naţia lui să fie!

Pentru cine nu ştie deja, un card de credit sau o linie de credit instant (overdraft) este moartea portofelului. Uşurinţa şi rapiditatea acordării sunt contracarate de dobânzi uriaşe (în comparaţie cu cele de la credite, care şi-aşa sunt deja uriaşe). Practic, sunt cireşele perfect coapte care constituie o parte importantă din venitul băncii. Tentaţia e mare, dar ponoasele trase cu aşa ceva sunt şi mai mari. Sunt cea mai mare capcană întinsă de bancă spre client.