Parte din viaţa mea se desfăşoară la volan. O mare parte. Ä‚sta-i jobul, ăsta-i deverul, asta e. Nu mă plâng, nu comentez. Îmi place la nebunie să conduc, în spatele volanului mă simt în elementul meu, am condus şi nedormit de 48 de ore (şi n-am păţit nimic, doar că în momentul în care-am oprit motorul am simţit că adorm instantaneu), şi acum dacă mi-ai zice “hai” aş pleca la Viena în juma’ de oră cât îmi strâng nişte catrafuse de bază. Îmi place să conduc.

În atâta amar de condus, ajungi la saturaţie. Nu mai am răbdare să merg în limitele de viteză impuse de lege. Nu recomand nimănui asta; limitele de viteză sunt puse cu un scop, previn accidentele şi pierderile de vieţi, iar amenzile nu sunt deloc mici. Nici mie nu-mi place atunci când circulaţia e blocată de câte-un imbecil care-a crezut că maşina îl scapă şi dacă intră în curbă cu 160 km/h, şi-a ajuns în câmp.

Buuun. În toţi aceşti mulţi kilometri parcurşi, cu o mână pe claxon şi cealaltă pe flash (da, recunosc, dau flashuri cât încape), am tras o serie de învăţăminte.

1. Chinul benzii de mijloc (sau banda de interior, sau banda a doua)

Conform codului rutier, pe un drum cu mai mult de o bandă/sens, banda exterioară se foloseşte pentru circulaţie, iar banda interioară numai pentru depăşire. Veţi învăţa repede că această regulă nu se aplică nici gând în Ro. Pe banda interioară (“banda a 2-a”, cum se cheamă ea) veţi găsi:

• şoferi pe care îi uită lumea acolo, mergând cu 60-80 km/h, chiar şi în exteriorul localităţii. De obicei, au un telefon la ureche, dovadă că vorbitul la mobil are efecte negative prin radiaţii şi provoacă tâmpire progresivă. Dacă ai un job atât de important, atunci: fie ai bani de handsfree, fie ai şofer şi vorbeşti cât vrei la telefon de pe bancheta din spate. Altfel, eşti un dobitoc ce nu-şi permite să tragă pe dreapta într-o parcare, şi să suni persoana care te-a apelat (pentru că deh, costă).
• Logan-urile MCV. N-am nimic personal cu maşina, chiar arată mai bine decât sedanul, însă în ultima perioadă prea am avut parte de multe MCVuri încăpăţânate să stea pe banda a 2-a, deşi nu depăşeau nimic, şi nici de accelerat nu accelerau. Multe erau roşii, culmea.
• basculanta veselă. Basculanta veselă este o basculantă condusă de un şofer vesel, care din când în când realizează că el poate circula cu 80 km/h (nu cu 70 km/h, viteza celorlalţi) şi atunci se apucă să depăşească. Fiind o maşină pentru a cărei manevrare sunt necesare ambele braţe, el nu se va obosi să se replieze după ce-a terminat de depăşit cele 2-3 maşini ce-l încurcau, ci va depăşi (vesel !) cu 80 km/h toate maşinile de pe banda 1. Nu contează că în spatele lui se face ditamai coada, el e vesel.
• maşina de fiţe. Este de obicei o maşină exotică, gen 650i sau Maserati, care merge cu 40 km/h pe banda 2. Nu contează că e în localitate sau afară, el merge cu cât vrea el, pe unde vrea el. Nu contează că îl flashuieşti, nici nu pare deranjat, nici nu se simte. Va întoarce brusc, peste banda dublă, fără să dea semnal, mergând într-un sat din apropiere la agăţat minore.

2. Sperietura poliţiei.

Automat, toţi şoferii, când văd o maşină de poliţie, indiferent că-i rutieră sau rurală, vor merge cu cel puţin 20 km/h sub limita de viteză legală. Parcă dă strechea-n ei. Poliţia merge cu 40 km/h, că deh, e “în patrulă”, toţi şoferii merg brusc cu 50 km/h, chiar dacă se poate merge 100% legal cu 70 km/h. De ce ? Nu ştiu.

3. Cei “unde sunt şi ce conduc”.

Ä‚ştia sunt cei care merg haotic, de parcă nu şi-ar cunoaşte maşina. Vor accelera puternic pentru a depăşi o basculantă de pe banda 1,  dar vor frâna brusc când ajung în dreptul ei, din teamă că maşina lor nu va încăpea între parapetul de separare a sensurilor şi basculantă (deşi ar încăpea fără probleme). De obicei sunt cuminţi, după o fază de-asta se sperie şi se retrag timizi pe banda 1.

4. Papucul furios.

O Dacia “papuc”, care refuză cu obstinaţie să se replieze pe banda 1, şi mai mult, în momentul în care îl depăşeşti pe banda 1, va accelera furios până la 120 km/h cât poate maşina (goală). De obicei, e condusă de un şofer cu fes în cap. ’nuff said.

5.  Dizelaru’ sportiv. La fel ca Dacia papuc, deşi conduce un motor diesel pe care ăl de l-a desenat pe planşetă l-a gândit a fi numai economic, nu şi sportiv. Un 1.9 tdi sau similar. Dacă n-ar face ţac-ţac-ţac motorul, probabil i s-ar auzi strigătele de nervi atunci când îl depăşeşti (pe partea dreaptă).

6. Paraşuta în Terrano. Este exponentul tuturor fufelor care n-au ce căuta la volan, conduc doar maşini de tonaj mare (de la 2 tone în sus, SUV neapărat, să nu se rănească paraşuta în caz că dă cu maşina-n pom), şi i se pare absolut normal să facă dreapta spre Ploieşti de pe interiorul giratoriului de la Casa Presei Libere.

Vom continua.