Vizavi de clădirea în care am biroul, e deşert. În spatele clădirii în care am biroul, sunt 2 parcări. Care sunt cam pline, şi dacă ajungi pe la 10 deja parchezi la staţia următoare de autobuz, măsurând în termeni de distanţă. Adicătelea, parcările sunt deja pline.
Motiv pentru care băieţii s-au hotărât să facă o parcare nouă, în partea cu deşertul. A durat 5 zile până a fost gata, cu un echipaj de vreo 3-4 oameni zilnic: unul pe buldozer de nivela terenul, unul pe excavator de plimba nişte pietriş, unul care mai dădea din mâini, tralala şi uite-aşa a fost gata parcarea. Săptămâna următoare au fost gata marcajele şi trecerea de pietoni (din aia cu speedbumps) pentru ca ciumpalacii de parchează în noua parcare să ajungă nezburătăciţi în clădiri.
Dar cea mai şi cea mai frumoasă fază a fost pancarta instalată azi, în care se specifică faptul că parcarea este a unei facultăţi de prin zonă, şi este “valet parking”. Adică nu te mai deranjezi să parchezi, ci la fel ca în filme predai maşina unui valet, şi e treaba lui mai departe. Când eşti gata de plecare, valetul îţi aduce maşina.
O fi prima facultate din lume cu “valet parking” ? 🙂