Cică s-a dat alarmă de gradu’ zero în cadrul forţelor de ordine, chestie care nu s-a mai întâmplat de când au venit minerii în ’90. Dacă-ncepe revoluţia şi nu-s pe-acasă, păstraţi-mi şi mie un bilet la show.
Iliescu şi minerii
Mai grav e că se luptă două tabere de hoţi, pentru-un ciolan deja ros şi lucios, încercând să scoată castanele din foc cu mâinile celor mulţi şi proşti. Poporul prost e condamnat să-şi repete istoria.
Dacă ţi-a plăcut, dă mai departe:
6 Responses to un bilet şi pentru mine
Leave a Reply
pentru a deveni un șofer mai bun
LEONIDA (pierdut): Nu e revuluţie, domnule, e reacţiune; ascultă: (citeşte tremurând) “Reacţiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pândă ascuţindu-şi ghearele şi aşteptând momentul oportun pentru poftele ei antinaţionale… Naţiune, fii deşteaptă!” (cu dezolare) Şi noi dormim, domnule!
Hăhă, deci noi nu dormim de dooj’ de ani, ci de vreo sutădooj’ de ani ! 😀
Resemnat,
Simpla solutie e o ingnorare totala. Eu continui sa cred ca nu exista lideri demni de votul meu si ca tot ce se intampla acum e asemenea unui circ. Partea proasta e ca e comedie tragica a poporului roman.
Circ este, da’ până şi maimuţa măcar mai zgârie dresoru’ din când în când…
bilete se dau si pentru peluza, sau doar la oficiala? e voie cu vuvuzele, sau doar cu toporase?
Ce vuvuzele ? Doar macete şi sarbacane!