Pentru a mai ridica nivelul cultural al blogului, vă voi aduce în atenţie unul din scriitorii preferaţi ai copilăriei mele: Vlad Muşatescu.
Găsiţi bibliografia completă a lui Vlad Muşatescu pe Wikipedia. Unul din ultimele sale interviuri se găseşte pe LiterNet, şi tot pe LiterNet se găsesc vreo 20 de extrase din operele sale.
Cartea “De-a puia-gaia” se găseşte în întregime aici, iar “Jocurile detectivului Conan” se găseşte scanată pe Scribd.
Naşii Ghighiu şi Pîrlonea intervin, pe două glasuri:
– Şi-i facem o vopsitorie! Lux! Să ţină o viaţă!
– Dar acum, ce-aţi făcut? Nu-i vopsitorie?
– D-apăi cum! Şi încă ce… Dar, tălică, uiţi că vine iarna, zăpada, sarea, ploile…Simt că-mi sare muştarul:
– Păi, ziceaţi că va ţine o viaţă!
– Ei, nene maestrule, depinde de viaţă… Că te uiţi la cîte unul, moare cînd nu te-aştepţi. Viaţă-i asta?…
Operele complete reeditate se găsesc în colecţia Adevărul, 425 lei. Merită.
Dacă ţi-a plăcut, dă mai departe:
8 Responses to vlad muşatescu
Leave a Reply
pentru a deveni un șofer mai bun
Vaaai, ce frumos! Acu’ vreo două zile vorbeam de cărţile lui Vlad Muşatescu cu Bombiţa lui… Ce vremuri, frate!
Foarte foarte vremurile alea, da 🙂 şi acum regret că n-am apucat să îi fac o vizită, a murit în ’99…
Ce vremuri, Dom’ne, ce vremuri 🙂
“Găsiţi bibliografia completă a lui Tudor Muşatescu pe Wikipedia” doar ca sa nu introducem confuzie: “Găsiţi bibliografia completă a lui Vlad Muşatescu” pe Wikipedia 🙂
in rest numa’ de bine. mi-aduc aminte ca aveam de pregatit pentru o ‘cintarea romaniei’ un fragment din romanu’ din poza. cum eram cam greu de cap si nu reuseam sa-l recit cap coada fara sa gresesc, eram cam temator in perspectiva producerii mele pe scena. noroc ca a venit intre timp revolutia si nu s-a mai tinut… 🙂
Am corectat, mulţumesc.
Cât despre evenimentul tău artistic, cred că e cea mai tare întâmplare tip “salvat de clopoţel”: a venit revoluţia şi am scăpat de învăţatul pe de rost 😀
Multumesc Vaxxi.
Rar mi se intampla ca cineva sa ma “deblocheze” din cotidian amintindu-mi ca odata am fost… om.
Da, recunosc: l-am citit si recitit pe Conan Doi. Ce vremuri! Ce oameni…
P.S. Se cuvine o remarca la postul tau precedent: “a venit revolutia si am scapat de invatat” cred ca era suficient. 😀
Ooo, dar ati uitat stimabililor de celebrul mic dejun cu egsendbecuri! Sa va vad care stiti despre ce e vorba 😛
Ştim bre, cum să nu ? 😀